Comuna Aţel, nr 76
Judeţ Sibiu
Cod 557020
Tel 0752 108 092 

email:
Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.

Newsletter:


Login


Utilizatori online:

Avem 38 vizitatori și nici un membru online

Prezentarea teritoriului 

Aşezare şi limite

Microregiunea “Podişul Mediaşului" este situată în centrul României, fapt care demonstrază omogenitatea componentelor naturale sub toate aspectele sale (relief, climă, soluri, biodiversitate), dar şi antropice, influenţând dezvoltarea socio-economică a arealului. Microregiunea se încadrează în nordul judeţului Sibiu (fig.1) între coordonatele geografice 46°14'62" latitudine nordică şi 45°58'66" latitudine sudică; şi 24°10'99" longitudine vestică şi 24°18'60" longitudine estică.

Description: C:\Users\user\Desktop\Serviciu\GALPM\Teritoriu_files\image001.jpg

Fig.1 Poziţia geografică a microregiunii Podişul Mediaşului în judeţul Sibiu

În judeţul Sibiu sunt două municipii: Sibiu şi Mediaş şi nouă oraşe: Agnita, Avrig, Cisnădie, Copşa Mică, Dumbrăveni, Miercurea Sibiului, Ocna Sibiului, Sălişte şi Tălmaciu. Dacă partea de sud a judeţului gravitează spre municipiul Sibiu, nordul (ce se suprapune Microregiunii Podişului Mediaşului) se conturează ca o zonă bine delimitată ce gravitează spre cele două oraşe municipii din culoarul Târnavei Mari - Mediaş şi/sau Dumbrăveni.

 Geologie şi relief

Podişul Mediaşului se încadrează în totalitate în sectorul Podişul Târnavelor, situat în sudul Depresiunii Colinare a Transilvaniei, mărginit la nord de văile Mureşului şi Nirajului, iar spre sud extinzându-se până la culoarul depresionar Făgăraş - Sibiu - Sebeş

Cuvertura geologică a teritoriului administrativ al Podişului Mediaşului este alcătuită din depozite sedimentare neogene (sarmaţiene şi panoniene) şi depozite cuaternare. Geologia Podişului Mediaşului conferă particularităţile reliefului deluros mai înalt decât al unităţilor de la nord de Mureş, este fragmentat de văi cu terase bine conturate ce se suprapun culmilor netede (orientate pe direcţia principală de curgere a apelor est-vest) şi văi adânci, cu versanţi abrupţi, bine împăduriţi. Prezenţa celor două nivele de bază joase şi apropiate (văile Mureşului şi Oltului) ca şi înălţările generale recente ale regiunii, au determinat o viguroasă acţiune de adâncire a râului, media frecventă a energiei de relief  fiind de 220 m (peste 70% din suprafaţă prezentând văi cu adâncimi cuprinse între 300 m şi 500 m).

Aspecte climatice

Microregiunea Podişul Mediaşului se încadrează climatului temperat cu uşoare influenţe oceanice, specific dealurilor şi podişurilor cu altitudini cuprinse între 300 şi 600 de metri, cu topoclimate de luncă şi de vale, care în mod specific influenţează regimul termic şi al precipitaţiilor, ducând la inversiuni de temperatură, frecvenţa ceţurilor şi a curenţilor de culoar. La Dumbrăveni se află o staţie meteorologică complexă.

Constanta termică a regiunii calculată pentru lunile mai - octombrie dovedeşte că Podişul Mediaşului asigură un climat favorabil dezvoltării unei vegetaţii naturale bogate, fiind totodată şi un climat prielnic culturilor agricole.

 Resursele naturale

Microregiunea Podişul Mediaşului dispune de bogate resurse naturale, astfel:

a) Resursele subsolului sunt: gazul metan, sare, izvoare cu apă sarată, iodurată şi sulfuroasă, exploatarea argilelor şi marnelor (în cariere sau balastiere). Complexul Băile Ocna Sibiului, unde se menţin 12 lacuri de ocnă prăbuşită, 5 lacuri de tasare pe sare şi 3 lacuri cu heliotermie (Mâţelor 36-40°C, lacul Fără Fund 30-35°C, Cloşca 25-30°C) şi 3 lacuri sărate: Horia, Cloşca, Crişan. Efectul terapeutic al lacurilor a fost cunoscut încă din secolul al XVI-lea, dar amenajările complexului au început după anul 1844.

b) Resursele de sol - cadrul natural al microregiunii Podişului Mediaşului oferă condiţii favorabile plantaţiilor de viţă de vie, livezi de pomi fructiferi, dar şi fâneţe întinse destinate păşunatului. Pe arii reduse, în special în luncile fertile ale râurilor, se practică agricultura intensivă. O altă resursă importantă a acestei zone o constituie pădurile de foioase şi materialul lemnos, reprezentat în special de stejar, exploatat de locuitorii zonei din cele mai vechi timpuri.

Flora si fauna

A. Flora

Din punct de vedere floristic, arealul Podişul Mediaşului se încadrează în Regiunea Central Europeană şi anume partea vestică a Districtului de vegetaţie de deal şi podiş, specific  sud-estului Transilvaniei. Vegetaţia naturală marchează caracterul de tranziţie al regiunii între Câmpia Transilvaniei la nord şi Podişul Hârtibaciului la sud.

Arealul Podişul Mediaşului se încadrează în totalitate zonei pădurilor cu trei etaje (în succesiune, pe măsură ce altitudinea creşte) şi silvostepei (etaj secundar al zonei de stepă). Local, pe areale restrânse, influenţate de condiţiile naturale (ariditate, umiditate, inversiuni de temperatură etc.) se întâlnesc subzone de vegetaţie cu particularităţi distincte ca: pădurile de luncă, plantaţiile sau împăduririle antropice etc.). Astfel, platourile şi versanţii cu expoziţie sud-estică, ce corespund unei radiaţii solare mai intense, sunt acoperiţi cu păduri de cvernicee, iar versanţii cu expoziţie nordică şi nord estică sunt acoperiţi cu păduri de fag şi carpen. Coniferele se întâlnesc pe areale foarte restrânse.

B. Fauna

Fauna Podişului Mediaşului aparţine Provinciei Central-Europene, Subprovincia Dacică, care  se încadrează în domeniul faunei pădurilor de foioase, dezvoltarea ei fiind în strânsă legătură cu zonele de vegetaţie. Acesteia i se adaugă fauna luncilor şi a apelor, iar diversitatea acestora este dată de specii valoroase, precum:

  • fluturii de talie mare, viu coloraţi şi cu desene multicolore pe aripi. Din Ordinul Odonatereprezentativă este Libelula imperiala care are statut de specie vulnerabilă, conform Ordonanţei de Urgenţă privind regimul ariilor protejate nr.236/2000.
  • 13 specii de peşti dintre care se remarcă: pietrarul cu  statut protejat, porcuşorul de nisip şi lipanulalături de care se întâlnesc specii comune precum: crapulcleanul, mreana,  şalăulşi bibanulacestea din urmă fiind specifice cursurilor inferioare ale râurilor.
  • Păsări dintre care cele mai reprezentative sunt acvila ţipătoare mică, gaia neagrăgaia roşie.Ele îşi au habitatul în pădurile bătrâne de foioase de la deal şi câmpie, dar şi în vegetaţia arboricolă de luncă din lungul văii Târnavei Mari. Ca măsură de protecţie pentru ocrotirea lor, se impune menţinerea arborilor în care acestea îşi au habitatul. Statutul este de specie critic periclitată, iar  vânarea lor este, conform Legii fondului cinegetic, strict interzisă
  • Mamiferele specifice silvostepei rozătoarele (şoarecele de câmp, hârciogul, popândăul cârtiţa, şobolanul mare, şoarecele de casă, nevăstuica. În pădurile de foioase mamiferele de interes cinegetic sunt: ţapul, cerbul comun (Cervus elaphus), căprioara, lupul, mistreţul,vulpea şi iepurele. La unele specii s-a constatat o restrângere a arealului şi chiar a numărului de exemplare, cum ar fi lupul (Canis lupus), reducerea considerabilă a numărului de exemplare fiind cauzată de vânarea lui excesivă până în anul 1993 (apoi după această dată fiind ocrotit de lege). Acestora li se alătură mustelidele - familie de mamifere carnivore mici şi mijlocii, din care fac parte: viezurii, bursucii (meles meles), jderii, nevăstuicile, etc. Câteodată, din fauna montană coboară spre  pădurile din Ghisdorf, ursul brun (ursus arctos) şi mai rar veveriţele (gri, roşcate Sciurus vulgaris sau dungate).

În concluzie, microregiunea Podişul Mediaşului beneficiază de ecosisteme terestre şi acvatice alcătuite dintr-o mare diversitate de specii cu număr semnificativ de indivizi, ceea ce reflectă starea de sănătate a mediului. Biodiversitatea habitatelor şi a microhabitatelor este determinată de prezenţa şi menţinerea zonelor umede, a suprafeţelor împădurite extinse şi rezervaţii naturale protejate, unde intervenţia antropică este minimă.


Site întocmit în cadrul proiectului "Funcţionarea Grupurilor de Acţiune Locală, dobândirea de competenţe si animarea teritoriului", finanţat de FEADR prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală - Axa LEADER, Submăsura 431.2


Acest site nu reprezintă poziţia oficială a Comisiei Europene. Întrega responsabilitate referitoare la corectitudinea şi coerenţa acestor informaţii aparţine persoanelor care au iniţiat pagina web. Toate informaţiile, privind Programul Naţional de Dezvoltare Rurală, furnizate în această pagină sunt distribuite GRATUIT şi nu sunt destinate comercializării.
Pentru informații despre alte Programe desfășurate sub egida Uniunii Europene în România, cât și pentru informații detaliate privind procesul de aderare al României la Uniunea Europeană, puteți să vizitați pagina de internet a Reprezentanței Comisiei Europene în România.

www.ec.europa.eu
Copyright © 2017 GALPM. Toate drepturile rezervate.
Joomla! este software liber, distribuit sub licența GNU General Public License.